duminică, 14 martie 2010

Los placeres prohibidos.


Si el hombre pudiera decir lo que ama,

Si el hombre pudiera levantar su amor por el cielo

Como una nube en la luz;

Si como muros que se derrumban,

Para saludar la verdad erguida en medio,

Pudiera derrumbar su cuerpo, dejando solo

La verdad de su amor,

La verdad de si mismo,

Que no se llama gloria, fortuna o ambicion,

Sino amor o deseo,

Yo seria aquel que imaginaba;

Aquel que con su lengua, sus ojos y sus manos

Proclama antes los hombres la verdad ignorada,

La verdad de su amor verdadero.

Libertad no conozco sino la libertad de estar preso

en alguien

Cuyo nombre no puedo oir sin escalofrio;

Alguien por quien me olvido de esta existencia

mezquina,

Por quien el dia y la noche son para mi lo que quiera.

Y mi cuerpo y espiritu flotan en su cuerpo y espiritu

Como lenos perdidos que el mar anega o levanta

Libremente, con la libertad del amor,

La unica libertad que me exalta,

Que no se llama gloria, fortuna o ambicion,

La unica libertad por que muero.


Tu justificas mi existencia:

Si no te conozco, no he vivido;

Si muero sin conocerte, no muero, porque no he

vivido.


Azi, duminica, 14 martie 2010, multumesc lui Dumnezeu pentru existenta mea pe acest pamant, pentru ziua frumoasa de afara, pentru lumina care ne facem sa vedem viata inainte cu ochi increzatori si suflet optimist, pentru natura care incepe sa imbrace culoare pentru noi toti, pentru puterea de a visa, de a planifica viata, de a ma bucura de ea si de a invata din greseli, pentru ca Domnul Iisus spune: "Orice lucru veti cere, cand va rugati, sa credeti ca l-ati si primit, si-l veti avea". Exista asadar o conditie pentru indeplinirea acestei fagaduinte- sa ne rugam in conformitate cu voia lui Dumnezeu, aceea de a ne elibera de pacat si de a ne da puterea sa traim o viata sfanta. Da! Trebuie sa te rogi, sa crezi ca Dumnezeu este spijinul tau. In acest fel vei primi puterea de a te bucura de viata, de a trai bucuriile, de a face fata supararilor, de a da si primi iertare, de a iubi si de a face lucruri noi, fapte bune manifestate in cuvintele si faptele noastre de zi cu zi.
Lumina aceasta a zilei nu inseamna decat lumina bucuriei si a reinvierii pentru fiecare dintre noi care o simtim. Natura nu are o frumusete trecatoare, are doar haine pe care le imbraca si cu ajutorul carora se schimba total, nu? Si ce frumos este!
Gandurile noastre sunt indreptate catre prieteni, blandete, bunatate, facere de bine, dragoste. Acestea nu vor deveni de acum decat o sarcina usoara pentru noi, pentru ca indeplinirea datoriei nu trebuie decat sa devina o satisfactie, iar sacrificiul o placere. Si ce sa mai completam despre iubire, dragoste? decat ca acestea sunt principiile ce se afla la baza oricarei actiuni. Vedem cum ne transforma caracterul, ne stapaneste si conduce impulsurile, ne controleaza pasiunile, invinge vrajmasia si ne innobileaza sentimentele.
Asadar, sa traim in armonie cu noi insine, natura, cu ceilalti si cu Dumnezeu.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu